• Home
• Archives
• About
• Contact Us

STIATI CA…

 

• Steve Irwin a fost, probabil, cel mai infocat sustinator al faunei australiene. Si-a dedicat intreaga viata animalelor, realizand zeci de documentare despre cele mai periculoase specii si conducand, impreuna cu sotia lui, o gradina zoologica in aceasta tara. Pasiunea lui pentru animale l-a facut fericit si tot ea i-a curmat viata. Entuziastul „vanator de crocodili” a plecat dintre noi pe 4 septembrie 2006, intepat in zona inimii de o pisica de mare. Avea 44 de ani.
• Australia adaposteste aproape 50 specii de cangur, singurul mamifer de mari dimensiuni care se deplaseaza prin salturi. Cangurii Rosii, spre exemplu, au o viteza normala de 20-25 km/h, dar pot ajunge chiar si la 70 km/h. Din ordinul marsupialelor face parte si koala, un ursulet lenes, care mananca intre 0,5 si 1 kilogram de frunze de eucalipt pe zi! Din pacate, potrivit unor estimari, in Australia sunt acum mai putin de 100.000 de exemplare, iar eforturile ecologistilor de a le salva nu par a fi suficiente, intrucat numarul acestor animale scade de la an la an. Nu atat de grava e situatia pasarilor. 400 de specii zburda sau zboara in voie, de la micute vietuitoare care se hranesc cu miere pana la emu, o pasare de aproape doi metri inaltime! Continentul era sa se numeasca, de fapt, „Terra psittacorum”, adica „Pamantul papagalilor”.
• In Australia sunt insa si specii periculoase. Biologii aseaza serpii si paianjenii acestei tari in topul celor mai primejdioase creaturi ale planetei. Tot aici traiesc si unii dintre cei mai mari crocodili din lume; masculii pot depasi 6 metri lungime.
• Aceste schimbari majore au deviat de la traiectoria initiala evolutia plantelor si animalelor. 85% din flori, 84% din mamifere si aproape jumatate din pasari sunt specii endemice, adica pot fi intalnite numai aici in libertate. Tara e renumita datorita monotremelor (mamifere care depun oua, singurele doua specii fiind ornitorincul si furnicarul tepos), paianjenilor periculosi, pasarilor gigantice, dar mai ales marsupialelor.
• Cand vine vorba de flora, localnicii se lauda cu cele 20.000 specii unice. Majoritatea copacilor australieni sunt vesnic verzi. Cel mai cunoscut este eucaliptul, arborele cu cea mai rapida crestere de pe Pamant, care se poate inalta si cu 10 metri pe an. Multe dintre speciile de eucalipt masoara, la maturitate, 60 m, cam cat un bloc de 20 de etaje.
  
• Australia are o suprafata de aproape 7,7 kmp (aproximativ egala cu cea a SUA fara Alaska si Hawaii), fiind a sasea tara ca marime din lume. Populatia este aproape cat cea a Romaniei: 21 milioane locuitori.
• Oriunde ai fi in Australia, esti la o distanta de cel mult 1.000 km de plaja.
• 95% din minele de opal ale lumii se gasesc aici. Australia este si cel mai mare depozit de argint, zinc si uraniu al Terrei. In plus, 10% din resursele de aur ale planetei se afla in aceasta tara.
• Pe colina Jack Hills (vestul Australiei) au fost descoperite cele mai vechi diamante din lume, formate acum peste patru miliarde de ani. Cercetatorii cred ca pietrele pretioase ar putea fi singurele dovezi ale unei vieti precoce pe planeta.
• Australia are un serviciu medical de urgenta pe baza de elicoptere. Fara acesta, multi oameni izolati ar muri.
• Localnicii risca sa plateasca amenda daca nu se prezinta la vot.
• Australia este cel mai mare poluator al lumii, in ceea ce priveste emisiile de dioxid de carbon. Statistic vorbind, fiecare locuitor al tarii se face vinovat de producerea a 10 tone de dioxid de carbon pe an.
• Printre actorii de al caror nume se leaga Australia se numara: Nicole Kidman, Russell Crowe, Heath Ledger, Cate Blanchett si Hugh Jackman.
• Cunoscuta trupa rock AC/DC a fost fondata in 1973 de australienii Angus si Malcolm Young. Patru ani mai tarziu se semna actul de nastere al unui alt grup rock, INXS. Reprezentatii pop-ului australian sunt: Bee Gees, Savage Garden si Olivia Newton-John.

6 mai 2008, descopera.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Odiseea fostului lider roman din Australia

Fost preşedinte al Asociaţiei Românilor din Australia (între anii ‘71 - ‘80 şi ‘82 - ‘87), bihoreanul Crăciun Pantiş şi-a lansat recent cartea „From Hell to Heaven” (Din Iad în Rai).

   Evenimentul editorial a fost găzduit de Universitatea Oradea şi a beneficiat de alocuţiunile poetului şi istoricului Ioan Ţepelea precum şi a unor profesori universitari de istorie, geografie sau filologie.
   Autorul a închinat cartea soţiei sale, mulţumind totodată nepoţilor Ovidiu Costea şi Mădălina, care au contribuit personal la editarea consistentului volum ce descrie dificila perioadă a auto-exilului la antipozi.
Ajuns notar în Bratca, dar şi ghimpe în ochii comuniştilor, Crăciun Pantiş a trebuit să părăsească ţara în 1949, stabilindu-se în Australia. „Australia a devenit pentru mine o a doua patrie. Mi-a oferit şansa să fac încă o facultate acolo iar apoi să profesez şi să asigur familiei mele un cămin. În perioada de acomodare m-am convins că pentru australieni conta doar ce fel de om eşti, nu de unde vii sau de ce naţie eşti, cum se întâmplă acum cu românii în Italia. În Australia am avut condiţii să mă exprim liber aşa cum în România nu se putea. Încurajez şi acum tinerii să meargă să vadă Australia pentru că este o ţară-continent deosebită”, s-a adresat venerabilul autor Crăciun Pantiş auditoriul format inclusiv din studenţi şi liceeni.
   Pe de altă parte, deşi a recunoscut în faţa invitaţilor că înclină spre doctrina liberală, prof. Pantiş i-a asigurat pe cititori că nu a făcut politică după Revoluţie. De subliniat însă că înainte de 1989 Crăciun Pantiş a fost o figură proeminentă a opoziţiei româneşti din străinătate faţă de regimul ceauşist.
   Astfel că întors acasă, la Oradea, în urmă cu câţiva ani, a ţinut să îşi câştige în justiţie, pe baza articolelor din presa occidentală şi a recunoaşterilor din partea unor lideri americani, calitatea de „luptător împotriva comunismului”. La recunoaşterea sa de anti-comunist au mai contat dovezile opresiunii la care a fost supus în ţară după instalarea comunismului.
   Decizia din partea instanţei orădene a fost observată şi notată de Jurnalul bihorean, în vara anului 2006.
Cristian Horgos

Bihor online bihor.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Comunitatea romanilor din Australia e cu totul si cu totul speciala

“Comunitatea romanilor din Australia e cu totul si cu totul speciala”,

afirma dl. Iulian Costache director al DRRP-MAE

De fiecare data cand vine cate o delegatie din Romania la Sydney, cei cativa de pe aici care, mai inspirati sau mai putin inspirati, ne preocupam de organizarea cate unui eveniment cultural, avem o multime de intrebari pe buze. Eu, nu stiu cum fac, dar reusesc mai mereu sa ma abtin, gandind ca , dupa ce ca vine atat de rar cineva si pe la noi, pe la romanii din Sydney, daca mai si tricotez o atmosfera ostila si-i bombardez pe oaspeti cu tiruri de intrebari din categoria “fara raspuns” sau cu continut inconvenabil, risc(am) sa mai vad/vedem artisti romani doar pe Internet. Si ma abtin, cum spuneam. Desi cred ca am cele mai multe intrebari, culmea e ca eu intreb cel mai putin. Frustrant, nu? Asa am zis si eu si, cu prilejul conferintei de presa care a precedat Zilele Culturii Romane la Sydney, am profitat de bunavointa dlui Iulian Costache ( directorul DRRP al MAE) sa mai reduc din handicap- cateva intrebari dadeau cu pumnu-n masa sa se faca auzite…

-Dle. Iulian Costache, exista vreo procedura concreta in baza careia proiecte din diaspora romana pot beneficia de finantarea Departamentului pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni- DRRP?

-Da, cel mai indicat este, pentru doritori, sa acceseze site-ul nostru oficial, http://www.mae.ro unde, daca se vor uita cu atentie, vor descoperi exact rubrica referitoare la aceasta problematica. Acolo se regasesc toate informatiile necesare celor care ar dori sa afle cum pot beneficia de sprijin pentru proiecte, din partea noastra. Iar pentru detalii, avem, la randul nostru, nevoie de detalii.

-Atat MAE, prin DRRP, cat si Institutul Cultural Roman-ICR, cand vine vorba de componenta culturala care vizeaza diaspora romana, par axate pe programe sau proiecte aproape exclusiv legate fie de romanii din Basarabia, fie de romanii din tarile invecinate Romaniei. De ce asa? Sau ce fel de relatii doriti sa intretineti cu diaspora romana din restul lumii- Occident si, iata, Australia, Noua Zeelanda? Sau, si mai la obiect, ce fel de proiecte v-ar retine in mod special atentia?

- Asa este, Romania a avut o deschidere traditionala spre diaspora din tarile vecine ei. Dar, in recent infiintatul DRRP (are doar 2 ani de existenta), in care eu am venit de numai un an, as putea spune ca se simte si se vrea instalarea unui nou tip de colaborare cu diaspora romana, cu accente mai puternice spre Occident. Vorbesc de o deschidere reala, consistenta. De aici si acest tot mai viu interes al nostru pentru Australia. Dar , totodata, asteptam si noi de aici, de la dvs., proiecte concrete. Ca sa existe o colaborare si un parteneriat , este reclamat un minimum necesar de doua personaje: cel care propune proiectul si cel care primeste/evalueaza proiectul. Noi asteptam aceste proiecte. Pe de alta parte, este bine de stiut ca nu orice proiect, doar pentru ca e gandit cu buna intentie, poate beneficia de sprijin din partea noastra. Nu ca n-am vrea, dar este, practic, imposibil. Si atunci, am plecat de la ideea ca trebuie sa avem in vedere acele proiecte venite din partea unor realizatori (fie persoane fizice, fie asociatii sau societati ) care demonstreaza ca au deja resorturile necesare de a sustine si ei proiectul. Altfel spus, ne orientam dupa parteneriat multiplu, adica proiectul sa nu fie o idee , pur si simplu, ci sa existe si resurse, nu neaparat financiare, de a-l sustine. Sa se demonstreze, de pilda, ca e sustinut de autoritatile locale sau de alte societati (culturale, sa admitem ca vorbim de proiecte culturale), ca producatorul are o retea de relatii de care se poate folosi, pentru diferitele etape necesare concretizarii unui proiect- locatie, personal, parteneriate etc.

- De ce pare acasa inutila si, prin asta, imposibila infiintarea unui Centru Cultural Roman-ICR in Australia? Se priveste strict cantitativ segmentul de populatie de origine romana, “relocat” aici, si nu tragem la cantar tot atat cat alte comunitati romane din lume, unde exista de ani buni ICR-uri?

- Nu as pune problema in termeni chiar atat de drastici. Pentru a realiza un astfel de proiect - un Centru Cultural Roman in Australia- trebuie cu necesitate sa se intample un lucru: e nevoie de o coagulare a comunitatii ( N.R. iata, deci, ca dezbinarea din sanul comunitatii romanesti din Australia de care vorbim si despre care se vorbeste este, totusi, mai reala decat si-ar dori-o chiar si cei care nu pot trai fara aceasta stare de lucruri). In momentul in care apare aceasta coagulare, se structureaza ca o societate in sine, de regula cu doi versanti: pe de o parte personalitatile acelei comunitati, pe de alta parte, societatile si asociatiile acelei comunitati. Existand deja coagularea despre care vorbeam mai devreme, acesti doi versanti ai comunitatii trebuie sa isi formuleze o agenda de probleme comune. Abia o etapa-doua mai incolo putem intra si noi in actiune, alaturi de ei. Dar este necesar sa parcurga ei aceste etape, inainte de a ne solicita pe noi in vreun fel.

-Concret, cum se vede (de) acasa “mica Romanie” din Australia?

- Romanii din afara tarii, de oriunde din afara tarii, sunt un segment al societatii noastre civile. Acolo unde exista un roman, acolo exista o Romanie si acolo se exprima un patrimoniu cultural romanesc. Insa comunitatea romanilor din Australia e cu totul si cu totul speciala.

*Imi place cum se termina interviul, asa ca “o las asa cum a picat”, nevrand sa stiu ce mi s-ar fi raspuns la intrebari ca “De ce, cum argumentati aceasta nota speciala pe care o au romanii din Australia?”, “Ce va face sa afirmati asta?”, “De ce aceasta eticheta atat de speciala pentru diaspora romana din Asutralia?” etc. Prefer sa-mi cred interlocutorul, pentru ca asta imi voie sa visez frumos. Si mie mi s-a pus in vedere de catre toti doctorii la care am platit consultatii ca, pentru buna mea functionare, am nevoie de o priza slaba cu realitatea si de multe vise frumoase. Si acum visez multe luminite la capatul tunelului. Sau nu visez, e chiar “de-adevaratelea“???

Loredana Tudor Tomescu

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Specificatii despre reinnoirea pasapoartelor pentru romanii din Australia

Consulatul Romaniei la Sydney face o serie de precizari cu privire la reinnoirea pasapoartelor pentru romanii din Australia.

Potrivit Legii nr. 248 / 20.07.2005 (in vigoare de la 20.01.2006), privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a Normelor metodologice de aplicare a legii, cererile privind eliberarea unor pasapoarte simple cu mentionarea domiciliului in strainatate, insotite de actele solicitate de autoritatile romane competente, se depun: personal, in strainatate, la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei, in tara, la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, pe a caror raza a avut ultimul domiciliu sau, dupa caz, resedinta, sau la sediul Directiei Generale de Pasapoarte.

Cetatenii romani aflati temporar in strainatate, fara a avea un drept de sedere permanenta si care, din motive obiective, nu se pot prezenta la serviciile publice comunitare, pot depune cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple impreuna cu documentatia aferenta prin mandatar.

Termenele de solutionare sunt de 20 zile lucratoare pentru cererile depuse prin mandatar (termenul de solutionare a cererilor de eliberare a pasapoartelor cu plata taxei de urgenta este de 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii) si de 90 de zile calendaristice pentru cererile depuse la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate privind eliberarea unui nou pasaport romanesc (la acest termen se va avea in considerare si termenul parcurs de cereri pana in / din Romania, prin intermediul curierului (ajungand in jurul unei perioade de aproximativ 6 luni)).

Cererile care se depun prin intermediul misiunii diplomatice sau oficiului consular ale Romaniei in strainatate nu au posibilitatea procesarii in regim de urgenta.

Incepand cu data de 21 aprilie a.c., urmare evolutiilor cursului valutar din ultima perioada, taxele aferente serviciului de reinnoire a pasaportului romanesc vor fi modificate in favoarea beneficiarilor, dupa cum urmeaza: pentru depunerea actelor prin intermediul misiunii diplomatice: pana la data de 21 aprilie a.c - 115 $ AUD / incepand cu 21 aprilie a.c. - 100 $ AUD; pentru depunerea actelor prin mandatar: - pentru redactarea si autentificarea procurii in decurs de o saptamana: pana la data de 21 aprilie a.c - 60 $ AUD / incepand cu 21 aprilie a.c. - 55 $ AUD; sau pentru redactarea si autentificarea procurii in decurs de 48 de ore: pana la data de 21 aprilie a.c. 70 $ AUD / dupa 21 aprilie a.c. 62 $ AUD, precum si taxa de pasaport achitata de mandatari la serviciile publice comunitare pentru evidenta persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple formata din: 32 lei RON - taxa consulara; 64,20 lei RON - costul pasaportului; 100 lei RON – taxa urgenta (caz in care termenul de solutionare este de 3 zile lucratoare de la data depunerii cererii).

Romanian Global News

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Viza Skilled

“Emigrarea cu drept de lucru se face prin intermediul vizei „Skilled Migration”, adresata celor care sunt calificati intr-o profesie. In Australia nu se emite „Permis de munca”, precum in SUA sau in alte tari. Pentru Australia, totul este inclus in sistemul de acordare a vizei. Viza „Skilled Migration” permite celor care o acceseaza sa lucreze si sa locuiasca in Australia atat timp cat doresc.
          Pentru obtinerea vizei, aplicantii trebuie sa fi absolvit o institutie de invatamant superior sau o scoala de meserii. Angajatorii cauta acum forta de munca inalt calificata. Calificarea obtinuta in urma absolvirii acestei institutii sau scoli trebuie sa se numere printre profesiile recunoscute de catre Consiliul Australian de Evaluare. Angajatorii cauta acum forta de munca inalt calificata. De asemenea, o conditie necesara este experienta de munca, experienta care poate fi si in alt domeniu decat profilul candidatului. Profesia trebuie, in mod obligatoriu, sa fie inscrisa in Nomenclatorul Profesiilor (Skilled Occupations List SOL). Cele mai cautate profesii, in momentul de fata sunt: ingineri, specialisti in computere, farmacisti, radiologi, medici, psihologi, piloti, psihoterapeuti,traducatori, lacatusi, strungari, mecanici auto, electricieni etc.
          Conditiile pentru acest tip de viza sunt: cunoasterea limbii engleze la nivel avansat, varsta maxima de 45 de ani, experienta de minim 12 luni din ultimele 18 luni dinaintea aplicarii.
          Imigrantii nu sunt selectati pe criterii de rasa, sex sau apartenenta la o anumita cultura. In schimb, sunt foarte importante calificarea, starea sanatatii si situatia financiara.
          Departamentul Australian pentru Imigrari si Afaceri Multiculturale (DIMIA) nu acorda vize pentru cei care nu sunt calificati intr-o profesie, deoarece s-a constatat ca acestia nu pot tine pasul cu schimbarile standardelor pietei fortei de munca.
          Cei care doresc sa aplice pentru o viza in Australia o pot face in mod independent, fara a apela la o institutie de consultanta specializata, insa, in conditiile unei legislatii modificate constant, acest gen de consultanta devine o necesitate. Exista doua tipuri de ajutor specializat: cel al unui avocat sau al unui agent de imigrare. Ambii trebuie sa fie insa acreditati de catre Departamentul Australian al Emigrarii. ”

articol initutulat „O tara atractiva pentru emigranti: Australia” Autor: Mihaela Bratu, munca.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Viza de studii

“(…) Pentru studentii staini care doresc sa urmeze cursuri in Australia, indiferent de natura acestora, exista sapte tipuri de vize. Viza „Independent ELICOS” (English Language Intensive Courses for Overseas Students) se adreseaza celor care doresc sa urmeze cursuri de limba engleza pe o perioada determinata. Viza de tip „School” vizeaza elevii de scoala primara si liceu, iar viza „Vocational Education and Training” pe cei care doresc sa urmeze cursurile unei scoli de meserii. Pentru sistemul universitar si post-universitar exista urmatoarele tipuri de vize: viza „Higher Education”, adresata celor care doresc sa urmeze cursurile unei institutii de invatamant superior si sa obtina diploma de licenta si viza de tip „Masters and Doctorate”, adresata celor care doresc sa obtina o diploma de masterat sau doctorat.
          Cei care urmaresc sa faca alte cursuri de specializare, dar care nu au ca rezultat obtinerea unei diplome, pot aplica pentru viza de tip „Non-award foundation”. Cel de-al saptelea tip de viza este „AusAid and Defence Sponsored Sector”, care acopera cursuri de orice fel, urmate de catre studenti in domeniul apararii, sponsorizate de catre Guvernul australian. Pentru a obtine viza insa aplicantii trebuie sa respecte anumite conditii. Astfel, pentru primul si ultimul tip de viza, trebuie mai intai sa fi fost acceptati de catre institutia la care doresc sa studieze.
          De asemenea, sunt mai multe criterii care trebuie satisfacute pentru toate tipurile de viza si anume: dovada capacitatii de sustinere financiara pe perioada sederii in Australia, vorbirea fluenta a limbii engleze, certificat medical si asigurare medicala prin intermediul Overseas Student Health Cover (Centrul de Sanatate pentru Studentii Straini). O data obtinuta viza, studentul nu are voie sa lucreze fara permisiunea Guvernului australian. Daca aplica pentru obtinerea dreptului de munca si obtine acest drept, poate lucra maxim 20 de ore pe saptamana pe durata timpului de studiu si full time (cu program intreg), pe durata vacantelor. (…)”

 articol initutulat „O tara atractiva pentru emigranti: Australia” Autor: Mihaela Bratu, munca.ro, vineri 27 iunie 2008

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Este nevoie de reprezentarea unui profesionist ?

Nu este obligatoriu sa fii reprezentat de un profesionist pe parcursul procedurii. La fel cum nu este nevoie de un mecanic ca sa imi repare franele de la masina, insa nu voi sti daca am le-am reparat corect decat in momentul cand am nevoie de frane si, de multe ori, in momentul acela este prea tarziu pentru a mai schimba ceva. La fel se intampla si cu procedura de emigrare deoarece, in cele mai multe cazuri, nu exista drept de apel. In varianta unei neprezentari corespunzatoare a cazului inca de la inceput este posibil sa nu mai existe recurs mai tarziu. In acelasi timp, oamenii trebuie sa constientizeze ca sunt diverse categorii de “profesionisti”. De aceea este bine ca, atunci cand va hotarati sa angajati un asemenea om, sa va informati despre experienta lui, sa aflati daca este si avocat, daca are asigurare profesionala (care il acopera pe respectivul in cazul in care a dat sfaturi gresite) etc. In Australia este ilegal ca o persoana sa se ocupe de probleme de emigrare fara a fi inregistrat la “The Migration Agents Registration Authority”. Pe site-ul acestei organizatii se gasesc informatii despre agentii de emigrare autorizati.
articol initutulat „Nu am cunoscut pana acum o persoana careia sa nu-i fi placut Australia - Interviu cu Florin Burhala”, Autor: Maria Olteanu, munca.ro
        
Nu cereti sfaturi legate de sansele si planurile Dv. de emigrare verbal (telefonic sau in cardul unei intalniri), atata timp cat persoana /firma care le acorda nu isi sustine afirmatiile cu un raport de eligibilitate/ plan de emigrare scris si semnat, incluzand nr. de licenta M.A.R.A.

Agentul de emigrare M.A.R.A. care se ocupa de cazul Dv. trebuie sa fie in legatura directa cu Dv. Agentii autorizati M.A.R.A. nu dau sfaturi prin terte persoane, ei trebuie sa fie in contact direct si nemijlocit cu Dv. !

 

 

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Despre vize si cetatenie

Demersurile ce trebuie facute depind de viza pentru care aplica o persoana. Iar obtinerea rezidentei permanente nu implica neaparat obtinerea cetateniei, fiind insa „calea” spre cetatenie. Cum se obtine cetatenia australiana? (procedee, durata, conditii)? Poate ea fi obtinuta mentinand concomitent alte cetatenii? Cetatenia australiana poate fi obtinuta de o persoana care este rezident permanent si care a locuit in Australia ca rezident permanent pentru cel putin 2 ani in ultimii 5 ani inainte de a aplica si cel putin 1 an in ultimii 2 ani inainte de a aplica pentru cetatenie. Deci este un proces in doua faze de la data aplicarii: in prima faza se verifica daca in ultimii 5 ani ai locuit in Australia cel putin 2 ani, dupa care autoritatile verifica daca in ultimii doi ani solicitantul a locuit in Australia cel putin 1 an. In acelasi timp, persoana care aplica pentru cetatenia australiana trebuie sa fie o „persoana de bun caracter”, adica o persoana care nu a incalcat legea. Obtinerea cetateniei confera drept de vot, precum si posibilitatea de a parasi Australia pe timp nelimitat, putandu-se intoarce oricand.

articol initutulat „Nu am cunoscut pana acum o persoana careia sa nu-i fi placut Australia - Interviu cu Florin Burhala”, Autor: Maria Olteanu, munca.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Ce tipuri de vize se pot obtine pentru Australia?

          Sistemul de vize in Australia este extrem de complicat. Sunt in jur de 100 de tipuri de vize, in functie de tipul de activitate precum si de durata sederii in Australia.
          In general insa, vizele se impart in vize de turism (fara drept de munca si cu drept de munca temporar), vize pentru studii, vize de business (temporare si permanente), vize de familie, precum si vize de emigrare pe baza de ocupatie, care se mai numesc si vize de rezidenta permanenta. Sunt in jur de 40 de tipuri de vize pentru rezidenta permanenta, fiecare cu criteriile sale speciale.
          Ce drepturi confera obtinerea RP-ului? Cine poate obtine acest tip de viza? Pot fi facute demersurile necesare din Romania?
          O persoana care obtine viza de rezidenta permanenta are exact aceleasi drepturi ca si un cetatean australian, insa nu beneficiaza de drept de vot, iar in primii doi ani de la obtinerea rezidentei nu are drept de ajutor social.
          Exista o multitudine de modalitati de a obtine rezidenta permanenta, insa cea mai uzuala este aceea de emigrare pe baza pregatirii profesionale.

 

articol initutulat „Nu am cunoscut pana acum o persoana careia sa nu-i fi placut Australia - Interviu cu Florin Burhala”, Autor: Maria Olteanu, munca.ro

 

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

De ce ar alege cetatenii romani Australia ca tara de destinatie pentru emigrare?

         Sunt mai multe motive pentru care romanii ar alege Australia ca destinatie. In primul rand as mentiona motivatia economica. In ultimii 10 ani, Australia a cunoscut o crestere economica deosebita. Anul acesta, rata somajului a ajuns la 5% si, desi exista somaj, ziarele sunt pline de oferte de locuri de munca, iar companiile au mari dificultati in a angaja oameni calificati. Astfel, guvernul australian a intrat intr-o faza de panica, daca pot spune asa, in ceea ce priveste angajarea unui personal calificat si si-a concentrat eforturile spre calificarea unui numar cat mai mare de persoane.
          Se preconizeaza ca, in urmatorii 10 ani, Australia va avea mari probleme cu absorbirea ofertei de locuri de munca existente, datorita acestei penurii de oameni calificati, cat si datorita imbatranirii populatiei australiene - rata natalitatii fiind destul de scazuta.
          In acelasi timp, continentul australian este relativ nepopulat. Voi da un exemplu: statul Victoria, care este este unul dintre statele cu cea mai mica intindere din Australia (insa cu un teritoriu aproximativ egal cu cel al Romaniei), nu are decat o populatie de circa 6 milioane de persoane.
          Un alt factor de atractie ar putea fi serviciile comunitare australiene, care nu mai exista in nici o alta tara. Invatamantul si asistenta medicala sunt gratuite, ajutorul de somaj se plateste pe o perioada nelimitata, oamenii au dreptul la pensie, chiar daca nu au lucrat niciodata.articol initutulat „Nu am cunoscut pana acum o persoana careia sa nu-i fi placut Australia - Interviu cu Florin Burhala”, Autor: Maria Olteanu, munca.ro, vineri 27 iunie 2008

 

 

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

« Previous Page — Next Page »

 Powered by Max Banner Ads 

• Archives

  • May 2012
  • April 2012
  • February 2010
  • September 2009
  • August 2009
  • July 2009
  • June 2009
  • May 2009
  • April 2009
  • March 2009
  • February 2009
  • November 2008
  • October 2008
  • September 2008
  • August 2008
  • July 2008
  • June 2008
  • May 2008

• By N2H