Top
banner

Study & Education in Australia

February 10, 2010 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

If you're new here, you may want to subscribe to my RSS feed. Thanks for visiting!

 

An Educated Population!

Australia has a first-class, quality-assured education system, recognized globally for its design, co-ordination and vision. International students regard Australia as a number one study destination. Participation rates of both males and females are amongst the highest in the world and Australians generally spend more years in primary and secondary school than most other countries.

According to The Education at A Glance 2002 report, issued by the Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), Australian teachers were among the best paid, the proportion of the population with a university degree was above the OECD average, and the nation’s 15-year-olds were among the most literate in the world.

The report also found that overall investment in education was comparatively high, with Australia spending 5.8 per cent of its gross domestic product on education compared to the OECD benchmark of 5.5 per cent.

The Australian Education System is overseen by a national body, to ensure a consistent standard of quality education is maintained through all states and territories.

It is divided broadly into five areas:

School

 ·         Preschool

·         Primary School

·         Secondary/High School/Secondary Colleges

Tertiary

·         Career and Vocational Training

·         University or other tertiary institutions

 

School Education

 

In Australia, it is compulsory for boys and girls aged between 6 and 15 to attend school. Australian schools are either public (run by the state government) or private (independent). Public schools provide free tuition and are generally co-educational. Private schools, usually have a religious affiliation, charge fees and are often single-sex.

Tertiary Education

After completion of secondary school in Australia, students may choose to further their education by:

1.     Undertaking a Vocational Educational and Training (VET) course. These courses are closely linked with industry, placing emphasis on practical and skills-based training; or

2.     Completing a degree level course at one of Australia’s 38 universities.

Australian universities have earned an international reputation for excellence in teaching, research and innovation. All institutions must be registered with the Australian Government. Both public and private institutions must meet high standards of quality and ethical practice which take into account such issues as curriculum, qualifications of teaching staff, and facilities.

 

Source:

Liveinaustralia

 

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Australia si criza mondiala

August 24, 2009 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Datele publicate de Biroul Australian de Statistica la incheierea anului financiar (la finalul lunii iunie) aduc vesti bune pentru economia australiana, indicand o crestere economica in prima jumatate a lui 2009. In primul trimestru al anului, produsul intern brut a crescut cu 0.4%. Astfel, Australia a reusit deocamdata sa evite recesiunea globala in care s-au impotmolit marile economii ale lumii. In Australia, exportul si consumul au crescut, cotatia la bursa a crescut si dolarul asutralian a sarit la cel mai inalt nivel in ultimele opt luni, moneda australiana egaland 82.40 centi U.S. la 1 iunie 2009.

In continuare vesti bune legate de imprumuturile pentru prima casa care au crescut proportional pentru primele patru luni, astfel incat numarul autorizatiilor de constructie a fost de doua ori mai mare decat previziunile pentru luna aprilie. Aceasta crestere economica a fost alimentata in parte de cresterea consumului care a crescut pana la 0.6 % in primul trimestru al anului adaugand 0.3 procente suplimentare produsului intern brut. Vanzarile cu amanuntul au crescut in primul trimestru si din nou in aprilie. Exportul a crescut cu 2.7% adaugand o contributie considerabila. Exporturile rurale au crescut cu 18.3 % datorita celor mai mari recolte de grau din ultimii trei ani. Aceasta contributie adusa de exportul agricol se afla de asemeneain spatele cresterii economice din primul trimestru.

Aceste date incurajatoare confirma faptul ca Australia este una din putinele economii incluzand China si India care s-au extins in 2009.

Legat de nivelul de trai in Australia, concret, o familie cu un copil, traieste decent cu doar 4.000 AUD pe luna, in conditiile in care aceasta suma este valoarea salariului mediu pe economie. Prin decent se intelege plata unei chirii, benzina, cheltuieli de intretinere, inclusiv o viata sociala adica iesiri la restaurant, spectacole etc. Cu alte cuvinte daca un membru al familiei lucreaza ceea ce castiga cel de-al doilea se poate economisi. Mai mult de atat, sistemul de ajutor social este unul dintre cele mai bune din lume.

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Programul de emigrare in Australia 2009-2010

August 24, 2009 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Programul de emigrare in Australia pentru 2009-2010 a fost redus cu 20% incluzand 168.700 vize, din care 108.100 in categoria skilled, 60.300 in categoria family si 300 locuri speciale. Vizele family au fost astfel marite cu 3.800 locuri, incluzand 2.500 locuri pentru parteneri/ soti, 1.000 pentru parinti si 300 pentru copii. Statistici recente arata ca populatia rezidenta estimata a Australiei a crescut cu 359,000 totalizand 21,374,000 locuitori pana pana la 30 iunie 2008.

Critical Skills List (CSL) ramane in vigoare, meseriile aflate pe lista obtinand prioritate la procesarea vizei. De asemenea, aplicatiile sponsorizate de catre state si angajatori au un grad maxim de prioriate.

Meseriile “fierbinti” si cu grad maxim de prioritate sunt:

  • specialisti IT (CISSP, C++/C#/C, Data Warehousing, Java, J2EE, Linux, .Net technologies, Network Security/Firewall/Internet Security, Oracle, PeopleSoft, SAP, SIEBEL, Solaris, Unix)
  • ingineri (chimist, civil, electric, electronist, mecanic, de productie si de intreprindere, minier, topograf, inginer de intretinere aeronave- instalatii electrice si aparate de bord, inginer mecanic aeronave, Surveyor, Quantity Surveyor)
  • medici (generalist, specialist in medicina de urgenta, anestezist, obstetrician-ginecolog, radiolog, ergoterapeut, fizioterapeut, psihiatru, chirurg, pediatru, stomatolog, logoped, oftalmolog, patolog, ecografist, podiatrist, alti medici specialisti nec- “not elsewhere classified”)
  • asistente medicale, farmacisti, moase
  • profesori de gimnaziu
  • contabili
  • arhitecti si planificatori urbani si regionali
  • specialisti in electronica si echipamente electronice
  • faiantari
  • instalatori de gaze

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Jurnal australian- Ana LUDUŞAN

April 22, 2009 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

 

 

Diferenţa în standardul de viaţă dintre australianul obişnuit şi românul de aceeaşi categorie socială nu se explică prin faptul că soarele răsare în Australia în locul în care apune în România sau pentru că aici mai tot timpul e vară sau pentru că alături de o climă bună există suprafeţe imense de deşert pline de bogăţii minerale sau de petrol încă neatinse sau pur şi simplu pentru că australienii ar fi mai deştepţi decît românii. Secretul standardului lor de viaţă se explică, în mare măsură, prin aceea că resursele foarte mari ale continentului australian, aproape cît Europa, sînt distribuite la numai 19 milioane de locuitori, în prezent, şi la doar 8 milioane în 1955. Pentru a ajunge de la un capăt la altul al Sydney-ului, cel mai mare oraş din Australia, trebuie să străbaţi 200 de kilometri. Şi asta pentru că puţini australieni acceptă să locuiască în bloc. Sydney-ul se compune din suburbii, ca nişte oraşe satelit, formate din case fără etaj, aşezate în mijlocul unor grădini pline de vegetaţie sau chiar a unor parcuri naţionale cu arbori seculari. Legătura dintre aceste suburbii cu centrul oraşului se face printr-o adevărată reţea de autobuze, trenuri şi feriboturi. Fiecare suburbie are administraţie proprie şi utilităţi publice la tot pasul. Fiecare suburbie îşi vede de treburile ei, mai ales de bunăstarea ei, fără să o preocupe curtea vecinului. Nici un australian nu doreşte să-şi scoată un ochi pentru a-şi procura bucuria de a-l vedea pe vecinul său fără vedere.

Calmul cetăţenilor înşiruiţi înainte să urce în autobuz se explică prin aceea că sînt autobuze suficiente şi acestea circulă conform unui orar respectat la secunde. Cum se explică lipsa de panică şi de grabă a celui care munceşte, dacă nu prin sentimentul că munca îi asigură o viaţă decentă. Curăţenia toaletelor publice, aflate la tot pasul, inclusiv în trenuri şi feriboturi, precum şi confortul năucitor al mijloacelor de transport în comun se explică prin aceea că dotările acestora sînt corespunzătoare. Cum se explică amabilitatea şi grija celor din serviciile publice de a dărui cetăţeanului australian sentimentul că el, australianul, indiferent de etnie, şi aici sînt multe, este cel puţin stăpînul lumii în serviciul căruia el, funcţionarul, agentul public, are onoarea să servească. Numai prin aceea că statul ştie să-şi aleagă funcţionarii şi agenţii care îl reprezintă şi îi plăteşte pe măsură. Agentul public din Australia îşi cere scuze atunci cînd este nevoit să te amendeze fiindcă ai încălcat o anumită regulă, dar te asigură că, pînă la urmă, totul va fi în ordine.

M-a impresionat felul în care se stă la coadă la autobuz, la bancă, la cumpărături. Oamenii nu numai că nu se îmbrîncesc, dar nici nu se ating unii pe alţii, păstrează o distanţă apreciabilă faţă de cel care vorbeşte deja cu funcţionarul de la ghişeu, faţă de cel care operează la bancomat sau cel care plăteşte pentru cumpărături. Deşi eşti într-un spaţiu public, cu foarte mulţi oameni în jur, se creează un fel de intimitate între tine şi cel căruia îi vorbeşti. Nimeni nu trage cu urechea, nimeni nu aruncă priviri indiscrete, nimeni nu te atinge decît din greşeală şi atunci îţi cere iertare numaidecît.

Aici bogăţia nu este etalată în garduri şi porţi de marmură ca în satul Certeze din Maramureş, ci în case înconjurate de grădini spectaculoase sau ascunse în păduri de eucalipt. Bogăţia se măsoară în confortul din casă, întrebuinţat la maximum, în călătorii overseas, în administrarea unei bătrîneţi care semănă tot mai mult cu o viaţă normală, dar mai ales cu una activă. Mai toţi pensionarii sînt voluntari în programe publice, dedicate celor aflaţi în dificultate.

Există desigur o luptă cumplită pentru bani, putere şi prestigiu, dar în această competiţie rezistă doar cei merituoşi. Cei care nu fac faţă acestei curse „pe viaţă şi pe moarte” pentru a obţine locurile din faţă, indiferent pentru ce domeniu concurează, trebuie să se mulţumească cu o existenţă obişnuită. Comparată cu a cetăţeanului român, este mai mult decît îmbelşugată. Locuinţele sociale ale australienilor săraci arată ca nişte „vilişoare” din România. Răspîndite printre casele celor bogaţi, în toate suburbiile Sydney-ului, nu se recunosc cu nimic dintre acestea. Aceiaşi vegetaţie luxuriantă în jur, plantată şi îngrijită în mare parte de autorităţi, aceeaşi construcţie a caselor, aceleaşi servicii ireproşabile. Această politică a răspîndirii locuinţelor sociale printre casele celor cu venituri medii şi mari este recentă şi a fost luată pentru a impune standarde înalte şi celor cu venituri mici şi pentru a-i determina să-şi modifice comportamentul şi aspiraţiile. Este limpede că infracţionalitatea este aproape eliminată în cartiere unde toată lumea se comportă civilizat şi amabil. Presiunea grupului, a vecinilor, îi determină pe cei cu tendinţe antisociale să se conformeze modelului cultural al celor cu standarde înalte. Dar şi serviciile publice şi ajutoarele sociale sînt pe măsură. În Australia acolo unde individul nu face faţă anumitor standarde intervine statul pentru a suplini lipsa de resurse. Cînd într-o locuinţă socială se defectează un robinet, locatarul dă un telefon. Peste maximum două ore i se schimbă robinetul cu scuzele de rigoare din parte a celui care reprezintă autoritatea publică. Intreţinerea locuinţei sociale, în cele mai mici amănunte, inclusiv zugrăvitul, schimbarea mobilierului din bucătărie, baie şi a mochetei este treaba statului.

Australia nu se bucură doar de resurse naturale încă neevaluate, ci şi de un model de administrare politică anglo-saxon. Un model care lasă cetăţeanului toată libertatea de mişcare şi de alegere, mulţumindu-i cînd se poartă civilizat, dar care îi pretinde să respecte şi ceea ce nu este a lui în egală măsură cu ceea ce îi aparţine. Spaţiile publice sînt pline de astfel de inscripţii pentru cel care oferă locul unei persoane mai în vîrstă sau pentru cel care nu mănîncă în autobuz. Libertatea ta nu trebuie să supere pe nimeni sau să pricinuiască vreun rău.

Pentru mine aceste reguli nu erau noi. Şi acum mă tulbură amintirea bunicii care mă lua în braţe atunci cînd voia să-mi dea cîte o povaţă. Una dintre acestea suna foarte asemănător cu regulile australiene: „Poţi să te porţi oricînd în voie, dacă nu superi pe nimeni cu purtarea ta”, spunea bunica. Era o tărancă fără instrucţie. Satul copilăriei mele se guverna după astfel de reguli, foarte puţin diferite de cele australiene din anul 2002. Dar a venit colectivizarea şi nimeni nu a mai respectat pe nimeni. A venit industrializarea şi oraşul s-a transformat într-o mahala uriaşă. Să fie Australia premodernă sau România scăpată de sub control?

ANA LUDUŞAN s-a născut în 1948; este coordonator al Ligii Apărării Drepturilor Omului, fililala Cluj. Micul Stalin (roman), 1998.

Observator cultural- Cluj Napoca

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Serviciile de emigrare complete

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Multe din criteriile de eligibilitate sau dintre conditii nu sunt stipulate in nici un site sau in alte locuri. Aveti nevoie nu numai de informatii, aveti nevoie si de experienta noastra, aveti nevoie de o echipa care este la curent cu noile reguli ce apar mereu si cu frecventele schimbari in politica asa-numitelor corpuri de evaluare.

Specialistii nostri locuiesc in Australia, avind acces rapid la informatiile necesare obtinerii vizelor direct de la sursa. Noi locuim in Australia si suntem in contact permanent cu autoritatile acestei tari, deci cea mai buna solutie este de a lucra cu o companie australiana care cunoaste realitatile din Romania si limba si este autorizata in Australia.

Serviciile oferite includ:

Reprezentare completa - de la prima etapa pina la punerea vizei in pasaport; noi ne ocupam de absolut toate aspectele, va consiliem si organizam totul. Preturile depind de tipul vizei pe care, impreuna cu dvs., clientul, decidem ca este cel mai potrivit pentru dvs. in evaluarea detaliata initiala.Reprezentare partiala in diferite etape al procedurii.

Evaluare detaliata a eligibilitatii - raport scris si consultanta. Costurile pentru acest serviciu sunt o parte a restului costului de reprezentare.

Asistenta online (prin email) sau prin telefon/consultanta personala Clientul va fi in permanenta legatura cu noi prin intermediul email-ului. De asemenea clientul are oportunitatea de a contacta telefonic reprezentantul nostru local pentru a discuta diverse aspecte ale procedurilor.

DIY - Do It Yourself - Clientul completeaza singur formularele beneficiind de asistenta noastra si de sfatul nostru pe parcursul intregii proceduri sau doar intr-o anumita etapa.

Pachete speciale pentru diferite ocazii cind clientii doresc si pot sa inceapa procedurile imediat si pot lua rapid decizii (beneficiind de reduceri substantiale).

Indiferent de pachetul ales, potrivit dvs ca pret/efort/riscuri pe care puteti sa vi le asumati, noi recomandam intotdeauna ca mai intii sa treceti prin procedura de Evaluare Detaliata (Detailed Assessment) care va va oferi o imagine foarte clara asupra situatiei si deja aveti angajamentul nostru astfel incit ne puteti intreba despre tot ce va intereseaza, iar raportul scris va va ghida in alegerea celei mai bune proceduri de urmat si astfel puteti decide cind doriti sa intervenim.

 

Colaborarea cu noi se poate realiza prin Internet; noi mentinem un contact permanent cu clientii, iar autoritatile australiene prefera sa lucreze prin Internet si incurajeaza  aceasta metoda deoarece este un mijloc modern, rapid, eficient si dinamic.

SynchronicityOne Australia, www.australia.immigration.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Cum se realizeaza procesul de angajare

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Cum se realizeaza procesul de angajare pentru posturile anuntate de guvern?

  • Este pregatita documentatia pentru selectie si este creata fisa postului, completata cu cerintele postului, criteriile cheie de selectie, baza de salarizare si detaliile de contact.
  • Este publicat un anunt in ziare si cotidianele centrale, anunt care cuprinde o descriere a postului, un numar de telefon de contact si detalii referitoare la adresa unde sa fie trimise cererile. Unii nu inteleg utilitatea numarului de telefon de contact pentru detalii privind postul si, din dorinta de a isi depune cererile cit mai rapid, trimit imediat un CV si o scrisoare de intentie pentru ca apoi sa fie eliminati din cursa deoarece nu s-au conformat cerintelor din anuntat.
  • Procesul de primire a cererilor de inscriere la interviu continua pina la data limita.
  • Urmeaza intocmirea unei liste de candidati. Fiecare candidat va completa separat fiecare formular, fiind atent la criteriile cheie de selectie cuprinse in fisa postului. Odata completate aceste evaluari, cererile vor fi primite de catre evaluatori si comparate. Candidatii care au obtinut cele mai bune scoruri vor merge mai departe in faza a doua.
  • Au loc interviurile in cadrul carora candidatii sunt chestionati referitor la atitudinile lor.
  • Pentru candidatii care merg in etapa urmatoare, se face o verificare a referintelor pe care lea-u furnizat. Persoanele desemnate de catre candidati sa ofere referinte sunt rugate de catre evaluatori sa completeze niste rapoarte similare criteriilor cheie de selectie.
  • Este creat un raport de selectie.
  • Este luata decizia de angajare.
  • Sunt trimise notificari tuturor angajatilor.
  • Candidatilor li se explica motivatiile care au stat in spatele deciziei de angajare; fiecare candidat ar trebui sa se intereseze referitor la aceste motive.
  • Are loc o sesiune de feed-back.

SynchronicityOne Australia, www.australia.immigration.ro

 

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Cautarea unui loc de munca in Australia

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Nu are nici un rost sa pierdeti timp cautind oferte de munca in Australia daca nu aveti deja viza, deoarece nimeni nu va lua in considerare cererea dvs de angajare.
Cautind oferte de munca in Australia fara a avea viza, pierdeti timp pretios pe care ar trebui sa-l acordati obtinerii rezidentei permanente, a vizei de studii sau a oricarui alt tip de viza.

Cel care cauta un loc de munca in Australia trebuie sa joace mai multe roluri. El/ea trebuie sa stie sa navigheze pe Internet, inclusiv sa trimita/citeasca un e-mail, sa redacteze un CV pe calculator si trebuie sa inteleaga importanta cuvintelor cheie in materialele prin care se auto-promoveaza pentru a se mentine pe primele locuri in bazele de cautare a fortei de munca.
De asemenea, cel care isi cauta un loc de munca trebuie sa fie expert in comunicare, sa poata sa-si sustina cauza si sa puna accent pe abilitatile sale si pe faptul ca el, candidatul, este este solutia cea mai potrivita pentru necesitatile posibilului angajator.

Cel care isi cauta un loc de munca trebuie sa cerceteze, sa investigheze, sa probeze si sa verifice informatii. De asemenea, trebuie sa cunoasca mai multe aspecte, precum ziua din saptamina cind sunt publicate, de catre guvern, ofertele de locuri de munca – simbata; sa stie unde sunt localizate anumite industrii (de exemplu cineva care cauta un loc de munca in industria miniera ar trebui sa locuiasca in West Australia – Vestul Australiei – decit intr-o aglomeratie urbana precum Melbourne). De asemenea, trebuie sa stie ca locurile de munca in serviciul public se obtine pe merit (conform legii serviciului public – Public Service Act 1999) si ca din scrisoarea sa de intentie trebuie sa si capacitatatile canditatului de a rezolva problemele angajatorului si nu doar sa accentueze aspiratiile personale al candidatului.
Multi din cei care cauta un loc de munca se trezesc in postura de destinatari ai scrisorilor de respingere a candidaturii pentru diferite posturi deoarece nu se informeaza si pur si simplu nu citesc cu atentie anuntul de angajare si nu au raspuns in concordanta cu cerintele anuntului.

De obicei, posturile facute publice de guvern sunt pentru profesori/invatatori, profesori de liceu, functionari publici si orice alta pozitie in aparatul local, statal sau federal, de la receptioner pina la manager.
De obicei, in aceste anunturi se precizeaza responsabilitatile postului, nivelul de salarizare si numarul de locuri disponibile. Aceste anunturi ofera cea mai importanta informatie necesara depunerii cererii: o invitatie de a contacta o persoana anume desemnata pentru a va oferi o descriere a postului, o fisa a postului. Descrierea postului va cuprinde nu numai responsabilitatile, ierarhia organizationala si ce se asteapta de la viitorul angajat, dar si o a treia componenta, ascunsa: criteriile cheie de selectie.

Criteriile cheie de selectie sunt pe o lista de intrebari prin care candidatul este testat in ce priveste atitudinea, abilitatile si pregatirea sa. Desi aceste intrebari pot parea similare cu cele de la interviu si ca epuizeaza toate subiectele ce pot fi abordate in cadrul interviului, procesul trebuie urmarit cu atentie.
Intrebarile difera, pot contine sase pina la opt puncte in care candidatul este chestionat referitor la experienta sa in arii legate de domeniul sau, precum abilitatile de comunicare, cunostintele tehnice, capacitatile sale de a conduce o echipa si atitudinea sa. De asemenea, pot fi intrebari specifice unui domeniu, de exemplu pentru manageri sau profesori, din care sa reiasa cit mai mult referitor la experienta profesionala a respectivului candidat.
Candidatii care primesc fisa postului si criteriile cheie de selectie trebuie sa alcatuiasca o lista cu raspunsurile la fiecare intrebare si sa incerce sa ofere exemple concrete referitoare la modul cum experienta lor reprezinta solutia pentru necesitatile angajatorului.

Candidatii trebuie sa ofere dovezi clare referitoare la pregatirea in domeniu, la experienta sau la rezultatele obtinute. Raspunzind cu caldura si cu fraze pretentioase la o intrebare privind abilitatile de comunicare cum ca aceasta este unul dintre punctele dvs. forte, nu ii va impresiona pe evaluatori. In functie de intrebarea pusa, raspunsul dvs. se poate extinde de la o treime de pagina la o pagina intreaga.

SynchronicityOne Australia, www.australia-immigration.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Cand sa mergi in Australia?

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Cand sa mergi in Australia?
Practic, nu exista o perioada a anului in care sa ti se recomande sa eviti calatoriile spre aceasta destinatie. Totusi, ar trebui sa tii cont de cateva aspecte referitoare la clima. Sudul tarii este extrem de diferit de nord. Deasupra Tropicului Racului verile sunt umede, iar iernile uscate, clima fiind tropicala. Restul Australiei are clima temperata, numai ca cele patru anotimpuri sunt pe dos, dat fiind faptul ca tara e situata in Emisfera Sudica. Vara, temperaturile ating, in general, pana la 38 de grade Celsius, dar valurile dese de caldura sunt estompate, intr-o oarecare masura, de brizele vestice racoroase. Cea mai friguroasa zona a tarii este Tasmania, unde temperatura medie, vara, este de 17 grade Celsius.

Cat te costa o excursie la antipozi?
Pentru un circuit de 10-12 zile in Australia trebuie sa pui la saltea intre 2.000 si 4.000 euro. Unele oferte includ cateva zile in Noua Zeelanda. Daca vrei sa ajungi doar in Sydney, te costa 3.000 euro / persoana. Cele mai scumpe sunt croazierele in jurul tarii, ale caror tarife depasesc adesea 5.000 euro/persoana. Un bilet de avion dus-intors iti scoate din portofel intre 900 si 1.600 de euro, in functie de compania cu care zbori, plus taxele de aeroport.

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Australia- tara de la antipozi

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

40 de milioane de canguri. 20.000 specii de plante. 7.000 de plaje. Marea Bariera de Corali. Muntele Uluru. Desert. Diamante. Stanci scrijelite de aborigeni cu sute de ani in urma… Daca vrei sa fugi de probleme, nici c-ai putea pleca mai departe!

Povestea incepe demult, in vremea dinozaurilor, cand micul continent s-a rupt de restul lumii. Aceasta separare timpurie a fost, pana la urma, benefica, pentru ca fauna si flora s-au dezvoltat independent, facand unic acest colt al Terrei. „Dumnezeu ne-a dat inteligenta sa descoperim minunile naturii. Fara acest dar, nimic n-ar fi posibil”, spunea scriitorul australian James Clavell, autorul romanului Shogun.  

Uluru, singur in desert 

Desi nu masoara decat de 335 m (dupa Encyclopaedia Britannica), masivul stancos Uluru, numit si Ayers Rock, este, de mii de ani, loc sacru pentru triburile Anangu. Stramosii il respectau datorita aspectului sau impunator, stanca fiind incojurata, din toate partile, de desert. Despre acest simbol al Australiei circula multe legende. Se spune ca cel care indrazneste sa „fure” o bucata de stanca va fi blestemat. De nenumarate ori, oamenii care n-au ascultat vorbele stramosilor si au luat cu ei o farama din Uluru s-au treziti urmariti de ghinion si au decis, pana la urma, sa returneze „suvenirul”.  

Paradis subacvatic: Marea Bariera de Corali 

Australia are ce sa le ofere si iubitorilor lumii de sub apa. Cu o suprafata de 345.000 kmp (cat o Romanie si jumatate), Marea Bariera de Corali este cea mai masiva structura din lume construita de organisme vii. Bogatul ecosistem adaposteste peste 10.000 de specii unice: corali, moluste, pesti, echinoderme (steaua de mare), broaste testoase, crustacee… Daca vei face scufundari aici nu-i exclus sa te intalnesti cu balena cu cocoasa, cel mai mare animal din lume. Prin comparatie, greutatea ei este echivalenta cu cea a 600 de oameni!  

La pas prin oras. Sydney, Canberra, Perth… 

Cea mai placuta metropola din lume, in viziunea unora, Sydney sau „Orasul de smarald”, cum a fost supranumit, adaposteste cateva creatii arhitecturale unice, printre care Palatul Operei si Podul Portului (Harbour Bridge). Cei care sunt impresionati de cladirile inalte n-ar trebui sa rateze Turnul Sydney, o cladire de 305 m inaltime. Costructia a fost ridicata in 1975 si a costat 36 milioane de dolari australieni, adica 32 milioane de dolari americani. La capitolul frumuseti interioare, puteti puncta Muzeul National Maritim, Acvariumul, Muzeul Tramvaielor si cel al Banilor.

Sydney e, intr-adevar, cel mai mare oras al Australiei, dar titlul de capitala ii revine unei alte metropole: Canberra, construita de la A la Z la inceputul secolului trecut pe baza unor planuri arhitecturale riguroase. Orasul e celebru datorita cladirilor care adapostesc institutii ale statului (Cladirea Noua a Parlamentului, Inalta Curte a Australiei…), dar si edificiilor culturale sau sociale (Galeria Nationala, Muzeul National al Australiei).

Ai multe de vazut si in Perth, oras situat in vestul tarii, important centru universitar si cultural. La Galeria de Arta Aborigena sunt expuse desene in scoarta, bumeranguri si obiecte impletite realizate de primii locuitori ai Australiei, aborigenii. Localitatea are si o fata hi-tech. Aici se organizeaza Bienala de Arte Electronice, unde artisti vizuali din lumea intreaga isi expun creatii mai mult sau mai putin SF.

descopera.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

ULURU, muntele-catedrala

June 28, 2008 by Romanian Correspondent · Leave a Comment 

Un munte, o piatra seaca, nici macar atata de inalt incat sa-i atraga pe colectionarii de recorduri. Un munte viu in inima celor care il locuiesc stapanindu-l, il stapanesc locuindu-l. Uluru, muntele-catedrala.

Uriasul munte de gresie Uluru (sau stanca Ayers) se afla in centrul geografic al Australiei si ocupa un loc aparte in inima australienilor – intreg misterul continentului pare a se fi concentrat in aceasta uriasa stanca rosie. Poti lua avionul pana acolo, dar este mult mai interesant sa mergi cu masina. Ora dupa ora, gonesti pe o fasie neagra de asfalt, de-a lungul unei vaste campii brazdate de dune rosii.

Uluru se zareste mai intai ca un deal albastrui, la orizont. Apoi, brusc, devii constient de forta sa, vazandu-l stralucind, rosu-portocaliu, proiectat pe cerul de un albastru intens. Pentru australieni, a privi un apus de soare la Uluru a devenit un fel de obligatie spirituala. William Christie Gosse a fost primul european care a ajuns la Uluru, in 1873, dupa un drum care a durat doua luni de zile.

El a botezat muntele „stanca Ayers“, dupa Sir Henry Ayers, important om politic australian al acelei perioade. Pentru aborigenii Pitjantjatjara si Yankunytjatjara – care se autodenumesc Anangu –, Uluru reprezinta o parte vitala a religiei, filosofiei si organizarii lor sociale. Ei considera toate formele de viata si de relief din regiunea Uluru ca facand parte dintr-o singura forta suprema, Tjukurpa, care le guverneaza toate aspectele existentei. Pana in anii ’70-’80, Uluru si teritoriile inconjuratoare – „catedrala“ aborigenilor – erau asociate culturii europene, fara a se pomeni de Anangu sau de Tjukurpa. Schimbarea a venit treptat.

La mijlocul anilor ’80, aborigenii au fost recunoscuti ca avand drepturi la Uluru, iar traditiile si obiceiurile lor au fost redescoperite. Zona a fost „curatata“ de invazia civilizatiei moderne, iar in 1983 s-a construit Yulara – un complex turistic situat la 20 de km de Uluru. In 1985, in cadrul unei ceremonii emotionante si reparatorii, oficialitatile australiene au inmanat un titlu de pro­prietate inalienabil stapanilor de drept ai muntelui – populatiile Anangu –, care, la randul lor, au semnat un acord ce stipula ca Uluru va deveni parc national, sub obladuire guvernamentala.

De-a lungul timpului, contactele aborigenilor cu europenii au fost aproape inexistente. Au trait in „salbaticie“, liberi si mandri. Astazi in varsta de 60-70 de ani, cativa dintre acesti oameni sunt in comitetul de conducere al Parcului National. La aproximativ 20 de kilometri vest de Uluru, se inalta o alta formatiune stancoasa, cu numeroase varfuri rotunjite. Anangu o numesc Kata Tjuta, ceea ce inseamna „multe capete“. Kata Tjuta este un loc sacru, unde doar barbatilor initiati le este permis accesul.

Am strabatut tinutul Uluru insotit de cinci aborigeni Anangu. Cel mai batran dintre ei se numea Kata Kura si era un barbat de 80 de ani, inca in putere. Cei cinci stiu totul despre tinutul lor: sunt parte vie a unui urias si fascinant organism viu. Ar putea oare acesti oameni sa fie convertiti la „civilizatia“ europeana? Poate ca da. Oricum, in acel caz, ar arata precum o mana varata intr-un pantof – nu doar inestetica, dar si complet nefunctionala. Din pacate, lumii „civilizate“ i-a luat cateva sute bune de ani sa priceapa ca nu detine nici adevarul absolut, nici reteta unica de vietuire pe Pamant.

Anangu imi povestesc cat de greu le era sa-si procure hrana in vreme de seceta. Cand vanau vite sau oi, politia ii trimitea la inchisoare – unul dintre ei imi arata cicatricile pe care catusele i le-au lasat pe glezne. „Cand eram doar un copil, mi-am vazut familia vanand vite. Cu totii am mancat, desi stiam ca nu avem voie. Am mancat, apoi ne-am ascuns. Intr-o zi, am vazut cum vin politistii si iau barbati si femei, ne ucid cainii si le dau foc. Politistii erau oameni nebuni, ingrozitor de rai – nici nu le pasa ca eram aproape morti de foame.“

Dincolo de frumusetea halucinanta a locurilor, am invatat la Uluru lectia respectului pierdut: a respectului fata de semeni, oricare ar fi filosofia lor de viata, a respectului fata de lucrurile insufletite si de cele neinsufletite, deopotriva. Am reinvatat lectia de demult a dragostei si a credintei. Indeobste, pentru a deveni una cu aceste sentimente, noi, cei „civilizati“, pasim pragul unei biserici, al unei catedrale si luam aminte la predicile preotilor invesmantati in straie de ceremonie.

Am trait acelasi sentiment ratacind pe potecile muntelui Uluru si ascultand povestile unor Anangu care umbla aproape goi si se hranesc cu furnici facatoare de miere. Niste „salbatici“. „Pentru noi, viitorul si trecutul sunt una. Uluru si Kata Tjuta sunt vii si sunt o parte din noi, asa cum si noi suntem, alaturi de flori si de animale, o parte din aceste locuri. Ele ne dau motivul pentru care traim – sa fim o parte din armonie. Credinta noastra e buna, este asa cum ar trebui sa fie Credinta.“

Traducere si adaptare de Miruna Vasilescu, descopera.ro

Brought to you by the Australian Immigration Experts at Synch1

Next Page »


 Powered by Max Banner Ads 
Bottom

Career & Job Blogs - BlogCatalog Blog Directory